Descarca gratuit aplicatia Job360 pentru smartphone-ul tau.
Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Nu ai cont de candidat? Creează cont!
Nu ai cont de companie? Creează cont!
M-am confruntat adesea cu candidați care aveau această dilemă: În grabă, am fost tentat să îndrum rapid pe toată lumea către firmele mari, bogate, multinaționale, cu culturi organizaționale puternice.
Dar să analizăm puțin.
Compania mare, multinațională este un mediu puternic concurențial, cu condiții bune (sediu nou și dotat/securizat, echipamente performante), ținte și sarcini foarte clare, provocatoare, ore suplimentare nu neapărat plătite, stagii de pregătire în țară și străinătate, uneori posibilitatea de avansare, un numar mare de colegi, accesul la un grup (elitist uneori) de evenimente corporatiste, un capitol în CV cu greutate, bonusuri sub formă de bani/ asigurări medicale/ abomanamente la săli de sport, evenimente de socializare/motivare/recreere, implicarea în activități umanitare, relativă stabilitate, automobil, locuința de serviciu, acțiuni, etc. Simți cum emană putere.
Administrația (locală sau centrală): este un mediu aproape neconcurențial, cu un program de muncă fix, cu o admisie discutabilă la nivel de abilități profesionale, o bază materială învechită, integrarea într-un sistem de relații personale, relativă stabilitate. Este un mediu în foarte lentă schimbare, în evoluție spre bine.
Firma mică / medie: se caracterizează prin mediu de lucru familial, liniște, libertate, flexibilitate, paletă largă de activități profesionale. Poți deschide ferestrele când vrei, te îmbraci mai relaxat.
În compania mare, corporatistă, după câțiva ani de experiență se pot trage niște concluzii: da, sunt mulți oameni mulțumiți, fericiți chiar, care s-au obișnuit cu bune și rele, care au evoluat frumos, în special cei care au avut șansa să intre în organizație la început.
Cu trecerea timpului, pozițiile importante se ocupă și mediul nu mai este concurențial, datorită faptului că o companie nu are un ritm de dezvoltare constant, posibilitatea de promovare devenind astfel un deziderat greu de atins, imposibil chiar. Salariul este într-adevar o componentă importanta dar el reprezintă contravaloarea unui număr foarte mare de ore de muncă și a unui mod de lucru intens, toleranța față de problemele personale și timp liber fiind adesea destul de redusa.
Libertățile și îngrădirile merg de obicei în sensuri inverse: pozițiile de vârf sunt mai privilegiate, pozițiile de intrare mai puțin. Responsabilitatea și liberatea de mișcare profesională, chiar la poziții care sună bine pe cartea de vizită (Brand Manager de exemplu) sunt foarte limitate. Sunt impuse pe cale ierarhică politicile companiei și se asteptă mereu îndeplinirea/ depășirea țintelor. Se încearcă pe cât posibil păstrarea angajatului în organizație, justificat de altfel prin investițiile (trainingul) pe care compania le-a făcut în angajat.
În administrație... se zice că se lucrează. Deja cred că a aflat cam toată lumea că în administrație sunt două categorii: sunt angajați care muncesc foarte mult și care practic țin în viață administrația și angajați care stau ... mai linistiți, remarcându-se printr-un discret joc pasiv. Repartiția forței de munca se face în funcție de bunul simț și de relațiile personale ale fiecăruia.
Totuși am întâlnit uneori chiar și „piloși” care s-au dovedid harnici și foarte utili organizației. Salariile sunt, în funcție de cum privești lucrurile, mici pentru cei care lucrează intensiv și... bunicele pentru cei care nu depun mult efort. În adminstrația locală sau centrală noțiunea de pachet (asigurare medicală, abonament la sport, evenimente de companie, etc.) nu prea există. Pachetul însa se transformă în funcție de entitatea la care lucrează fiecare, într-o carte de vizită utilă care, tacit, este un card de privilegii în rețeaua de stat (primării, servicii medicale, sociale, de educație, poliție, administrații fiscale, etc.).
Stabilitatea locului de muncă este destul de mare, chiar în situația în care postul este dorit de altcineva cu prieteni mai puternici, oferindu-i-se un post similar in ierarhie, de cele mai multe ori mai incomod. Locul de muncă în administrație, fie centrală sau locală, are și o componentă de responsabilitate socială, care apare din dorința individului de a face ceva bun pentru societatea în care traiește, existând persoane care din convingere își doresc să facă bine societății.
Firmele mici / medii sunt de obicei niște medii colocviale, de familie, în care relațiile devin foarte apropiate, aproape toți se cunosc între ei foarte bine. Firmele mici nu își permit luxul sau nu consideră necesar să specializeze angajații, aceștia având sarcini variate și numeroase, partea bună fiind că învață mai multe domenii, nu doar pe unul singur pentru care au fost angajați.
În funcție de prosperitatea fiecărei firme, salariile pot fi mai mari sau mai mici și toleranța la un program de lucru elastic este mai mare. Birourile sunt adesea situate în apartamente de bloc sau case, fiind mai degrabă medii hibride de lucru cu bucătării și nu cu cafenele, cu balcoane și nu cu spații organizate pentru fumat, etc. Evenimentele de companie se rezuma de cele mai multe ori la o ieșire la restaurant, nu au anvergura evenimentelor corporațiilor. Cadourile de Crăciun și Paște poate că sunt mai modeste și nici abonamentul la grădiniță pentru copil nu este inclus.
Bineînțeles că aceste idei au fost desprinse din viața reală și concluziile pot fi considerate în unele cazuri subiective.
Nu există însă o regulă după părerea mea în a face recomandari în această direcție, individul având ambiții și așteptări din cele mai diferite. Pentru un individ este important sa participe la ședințe cu șeful în fiecare dimineață, pentru altul pauza de țigară de la locul de fumat din fața clădirii de birouri cu zeci de colegi despre care nu știe mare lucru este cea mai așteptată, alții sunt fericiți în avion pe drumul spre stagiul de pregatire din Germania, un altul se mândrește că are un cu New-York-ul pe înserate.
Oamenii sunt atât de diferiți... pe alții îi multumește că au reușit să repartizeze la timp ajutoarele sociale sau că au reușit să evalueze dosarele petenților în termenul stabilit, sau că un copil însănătoșit merge acasă din spital cu o zi mai devreme. Nu în ultimul rând alții se bucură dacă e posibil să existe înțelegere pentru a fi luat copilul de la grădiniță și dus acasă.
Ca o concluzie, este important ca fiecare individ, pe cât posibil, să se îndrepte către mediul în care se va simți cel mai confortabil la locul de munca. Să aleagă un domeniu în care să poată să performeze dar să ia în considerare și mediul în care va face acest lucru.
Astfel se va simți împlinit, mulțumit și după o zi de muncă va merge împăcat acasă chiar dacă a avut de muncit mult, iar a doua zi o va lua din nou voios de la capăt.
Succes!