Descarca gratuit aplicatia Job360 pentru smartphone-ul tau.
Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Nu ai cont de candidat? Creează cont!
Nu ai cont de companie? Creează cont!
În România, astăzi, speranţa medie de viaţă la bărbaţi este de 68 de ani, iar la femei de 75 de ani, iar vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi de 63 de ani pentru femei. Tot în România de azi, aproximativ 4,5 milioane de salariaţi susţin peste 5 milioane de pensionari.
În 2050 vom ajunge sa petrecem în medie peste 20 de ani la pensie, ceea ce devine complet nesustenabil pentru sistemul de pensii de stat deoarece nu ai cum să finanţezi o pensionare de 25 de ani cu o carieră de 40 de ani.
România va rămâne până în anul 2050 cu o populaţie rezidentă de aproximativ 16 milioane de persoane, iar asta fără a fi luată în calcul migraţia. Din aceasta populaţie rezidentă o treime vor fi pensionari. „Va fi un raport absolut dramatic, o populaţie vârstnică uriaşă. Nicio altă ţară din Europa nu se va confrunta cu o evoluţie similară României”, a declarat prof. dr. Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române.
Aceste prognoze nu fac decât să releve presiunile uriaşe exercitate pe sistemul de pensii, sistem care nu va mai fi sustenabil după 2030. Dacă în 1990 exista un raport muncitori/pensionari de 3/1 astăzi, după 26 de ani, raportul este subunitar: 0,93 muncitori la 1 pensionar (cu variaţii majore în funcţie de zonă, de la 10 salariaţi la 5 pensionari în Bucureşti la 10 salariaţi la 17 pensionari în judeţul Teleorman).
În lipsa unei schimbări în dinamica demografică sau economică curentă va duce în curand statul român în incapacitate de plată a pensiilor. Astfel, generaţia “Millenials” (adică cei născuţi în anii ’80 si ’90) va deveni prima generaţie ce nu va mai beneficia de pensia de la stat în forma sa actuală.
Deşi măsurile ce ar trebuie implementate de Guvern sunt deja cunoscute, ele sunt (încă) nepuse în practică:
- creşterea productivităţii muncii;
- creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă;
- politici de imigraţie atractive.
Schimbarea însă nu trebuie să intervină numai la nivel de societate, ci şi la nivel de individ. Astfel, societatea civică trebuie să pună o presiune crescândă pe Guvern pentru dezamorsarea acestei bombe cu ceas, dar nici măcar acest lucru nu va fi suficient. Individul însuşi, fiind în cunoştintă de cauză, trebuie sa se reformeze, incorporând o cultură nouă privind sănatatea fizică şi mentală, cariera şi planificarea financiară (economisirea).
1.Trebuie să muncim o perioadă mai lungă din viaţa noastră
Este foarte interesant că deşi trăim mai mult, nu prea s-a luat în calcul să se muncească pentru o perioadă mai lungă de timp. Aşa cum se mentiona mai sus, în 2050 vom ajunge să petrecem la pensie peste 20 de ani.
În lipsa unei creşteri constante de populaţie (8-10% pe an, imposibil de atins în Romania de azi) asigurarea pensiilor de către stat devine Misiune Imposibilă. Cu alte cuvinte, nu poţi primi pensie 85% din salariu timp de 25 de ani, dupa ce ai cotizat 26% din salariu (angajat + angajator) timp de 40 de ani.
Soluţia este simplă, în esenţă: trebuie să muncim o perioadă mai lungă de timp şi trebuie să câştigăm mai mulţi bani, datorită unei productivităţi superioare.
2. Trebuie să economisim mai mult
Economisirea în România este asociată primordial cu viitorul copiilor, căsătoria şi naşterea unui copil, în timp ce economiserea pentru pensionare este percepută ca nefiind la fel de importantă, conform unui studiu al A.C. Nielsen. Această percepţie trebuie schimbată fundamental: va trebui să investim în active care vor genera venituri atunci când vom ieşi la pensie, iar acele active trebuie protejate cu orice preţ.
În plus, economisirea în pilonul II şi III de pensii, investiţii în blue chips, sau în obligaţiuni nu face decât să asigure o bună diversificare a riscului şi a şanselor unor câştiguri viitoare situate peste rata inflaţiei, lucru care nu se întâmplă în zilele noastre cu pensiile din România.
3. Trebuie să practicăm sportul constant pentru a ne menţine sănătoşi
Nu trebuie să practicăm sport(uri) la un nivel intensiv, dar din nefericire noi nici minimul necesar de efort fizic nu îl realizăm în România. În lumea medicală există un consens general că practicarea oricărui sport reduce riscul apariţiei afecţiunilor cronice, cancer şi infarct/atac cerebral.
Mai mult, studiile arată că practicarea sportului ajută la vindecarea depresiei şi reducerea stărilor de demenţă. 10 minute de alergare uşoară sau 25-30 de minute de mers pe jos zilnic pot atinge necesarul minim ideal conform studiului Dr. D.C. Lee, Cercetător Şef în Kinesiologie (Ştiinta Mişcării) la Iowa State University.
4. Trebuie să includem Planificarea Financiară în programa şcolară
Educaţia financiară va trebui să devină primordială pentru orice elev astfel încât el să înţeleagă de timpuriu cum funcţionează sistemele, ce opţiuni de economisire/investiţie are la îndemână de-a lungul vietii şi ce înseamnă inflaţie, capital, cont curent, tipuri de dobânzi etc.
5. Trebuie să conştientizăm rolul educaţiei în viaţa noastră
Conceptul long-life-learning este mai puternic decât un simplu slogan. Într-un studiu al Darmouth University, persoanele cu o educaţie superioară (masterat sau doctorat) sunt mai mobile şi mai capabile să ducă o viaţă independentă în anii după sfârşitul carierei profesionale comparativ cu persoanele cu o educaţie primară.
Din păcate, majoritatea oamenilor la noi în ţară au un nivel de educaţie scăzut, nu numai la modul general, dar şi în comparaţie cu nivelul de educaţie al Europei Centrale si de Est, iar Fabricile de diplome din România nu vor acoperi acest gol.
Articol inspirat din publicația online gândul.info "Cum va arăta România în ANUL 2050: o populație rezidentă de 16 milioane de persoane, dintre care o treime pensionari"